Litotritia extracorporeala ESWL

este o procedura moderna, neinvaziva, de eliminare a pietrelor la rinichi. Calculii renali sunt sfaramati fara incizii sau interventie endoscopica, prin aplicarea undelor mecanice, calculii fiind ulterior eliminati din organism pe cale naturala. Aceasta tehnica este putin dureroasa pentru pacient, putand fi efectuata chiar si fara anestezie. Rata de succes a interventiilor este foarte mare, dar variaza in functie de compozitia, marimea si situatia calculilor renali. Internarea in spital nu este in general necesara. Rata de succes a interventiilor este foarte mare, dar variaza in functie de compozitia, marimea si situatia calculilor renali.

Ce implică această procedură?

Trecerea undelor de șoc prin piele si peretele regiunii lombare și concentrarea lor intr-un focar pentru a sparge pietrele din rinichi în fragmente mici , ale căror dimensiuni să permită eliminarea lor pe căi naturale; această procedură implică fie utilizarea razelor X, fie a ultrasunetelor pentru a vizualiza piatra/pietrele.

Care sunt alternativele?

Alternativele au diferite riscuri și rate de succes, în funcție de mărimea și poziția pietrei dvs.
• Chirurgie ureteroscopică – efectuată cu un telescop, sub anestezie generală și fragmentarea pietrei utilizând energie laser
• Nefrolitotomie percutanată – se realizează o puncție directă în rinichi și se creează un traiect prin peretele regiunii lombare prin care se extrag calculii cu/fără fragmentare prealabilă

Puncte cheie

• Litiotriția este o metodă neinvazivă, cu risc scăzut, folosită pentru tratamentul pietrelor în rinichi sau ureter (tubul dintre rinichi și vezica urinară)
• Undele de șoc sunt focalizate  pe piatră, folosind raze X sau ultrasunete pentru a vizualiza calculul
• Unele pietre sunt prea dure și nu se pot sparge chiar și după a doua ședință de tratament prin această metodă
• Cele mai frecvente efecte secundare sunt sângerarea și durerea temporară în cursul eliminării fragmentelor

Ce se întâmplă în ziua procedurii?

Procedura este efectuată de un medic urolog.
Vi se va cere un eșantion de urină sau rezultatul unei uroculturi recente (pentru a verifica dacă există infecție) și puteți avea o radiografie/examinare ecografică pentru a ne asigura că piatra dvs. nu s-a mișcat din poziția pe care o avea ăn momentul diagnosticului.
Puteți mînca o masă ușoară în dimineața procedurii, dar trebuie să beți doar lichide în cele două până la patru ore înainte de tratament.

Detalii privind procedura

• de obicei, veți primi o prescripție cu un antibiotic – posibil doză unică –  pentru a-l administra după procedură, după ce ați fost verificați pentru orice alergii
• în mod normal, veți primi o injecție cu un antialgic (împotriva durerii) sau o tabletă înainte de tratament
• Veți fi treaz în timpul procedurii, deși uneori folosim un sedativ pentru a vă induce o stare de  somnolență
• vă poziționăm pe canapeaua de tratament și se aplică gel pe pielea regiunii lombare pentru a asigura un bun contact cu generatorul de unde de șoc
• aparatul declanșează undele de șoc  odată ce piatra a fost identificată folosind raze X sau ultrasunete
• ar trebui să încercați să stați cât mai nemișcat posibil în timpul tratamentului.
• Procedura se poate întrerupe  în timpul tratamentului pentru a verifica poziția pietrei
• Tratamentul durează în mod normal 30-60 de minute, în funcție de dimensiunea pietrei
• veți putea să plecați acasă imediat după procedură

Există efecte secundare?

Hematuria (prezența de sânge în urină) – care poate dura mai multe zile –  între 1 din 2 și 1 din 10 pacienți
Durere (colică renală) în cursul eliminării fragmentelor – între 1 din 2 și 1 din 10 pacienți
Necesitatea unui tratament suplimentar (de ex, ureteroscopie) pentru a elimina fragmente rezultate –  între 1 din 2 și 1 din 10 pacienți
Lipsa de fragmentare a pietrei (care poate avea nevoie un tratament alternativ) – îÎntre 1 în 2 și
1 din 10 pacienți
Recidiva litiazică în viitor-  între 1 în 2 și 1 din 10 pacienți
Infecția de tract urinar – între 1 din 10 și 1 din 50 de pacienți
Leziuni minore ale pielii la locul intrării undelor de șoc – între 1 din 10 și 1 din 50 de pacienți
Unele fragmente pot rămâne blocate în ureter (între rinichi și vezică), necesitând îndepărtarea chirurgicală – între 1 din 10 și 1 din 50 de pacienți

Care este riscul meu de infecție dobândită în spital?
Deoarece procedura nu se desfășoară în spital, nu se poate discuta despre risc de infecție dobîndită în spital.

Ce mă pot aștepta când ajung acasă?

• vi se vor oferi sfaturi despre recuperarea acasă
• vi se va da o copie a rezumatului procedurii
• antibioticele și orice alte tablete de care aveți nevoie, vor fi prescrise de medic la sfârșitul procedurii
• ar trebui să beți de două ori mai mult decât în ​​mod normal, pentru a mobiliza și elimina fragmentele rezultate și pentru a reduc riscul de sângerare sau infecție
• este foarte probabil să vedeți sânge în urină timp de mai multe zile
• vă puteți reîncepe aspirina sau medicamentele anticoagulante atunci când urina numai conține în mod vizibil sânge
• trebuie să luați analgezice antiinflamatorii (de exemplu diclofenac, ibuprofen) după cum este necesar, dacă nu aveți astm, un ulcer gastric sau sensibilitate la aspirină
• orice vânătaie sau leziune a a pielii după procedură dispare de obicei în decurs de 7 zile

Infecție severă care necesită administrarea de antibiotice injectate sau drenaj al rinichiului cu un tub mic (nefrostomie) – între 1 din 50 și 1 din 250 de pacienți
Leziuni ale rinichilor cu hematom intrarenal/perirenal – între 1 din 50 și 1 din 250 de pacienți
Leziuni ale pancreasului sau ale plămânilor – între 1 din 50 și 1 din 250 de pacienți
• dacă aveți febră, o durere severă la urinare, imposibilitate de a urina sau  sângerare severă, trebuie să vă adresați imediat medicului
• dacă aveți un stent ureteral, puteți primi o programare pentru îndepărtarea stentului sub anestezie locală

Informații generale despre procedurile chirurgicale

Înainte de procedură
Spuneți unui membru al echipei medicale dacă aveți:
• un corp străin implantat (stent, proteză articulară, stimulator cardiac, valvă cardiacă);
• o rețetă regulată pentru un anticoagulant – medicament de subțiere a sângelui (warfarină, aspirină, clopidogrel, rivaroxaban sau dabigatran);
• o infecție prezentă sau anterioară cu MRSA;

Vă vom spune cum a decurs procedura și ar trebui:
• să vă asigurați că înțelegeți ce s-a făcut;
• să întrebați medicul dacă totul a mers așa cum a fost planificat;
• să informați personalul dacă aveți vreun disconfort;
• întrebați ce puteți (și nu puteți face) acasă;
• asigurați-vă că știți ce se întâmplă în continuare;
• întrebați când vă puteți întoarce la activități normale.
Vă vom oferi sfaturi despre ce anume trebuie să urmăriți când ajungeți acasă.

Fumatul și chirurgia
În mod ideal, am prefera să renunțați la fumat înainte de orice procedură. Fumatul poate agrava unele afecțiuni urologice și poate crește riscul de complicații după o intervenție chirurgicală.

Conducerea după operație
Este responsabilitatea dvs. să vă asigurați că sunteți pregătit să conduceți după orice procedură chirurgicală.